Festivalul Internațional de Poezie București - ediția a VII-a, 18-22 mai 2016
18 mai 2016
Ko Un, invitat special al lansării antologiei sale de poezii Timp cu poeți morți
Miercuri, 18 mai, în Salonul „Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare din București, am dat startul celei de-a VII-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie București alături de Ko Un, invitatul special al întâlnirii pe care Muzeul Național al Literaturii Române o propune an de an tuturor iubitorilor de poezie, cunoscători profunzi sau numai fani ai acesteia.
Primul eveniment din cadrul seriei de lansări, dezbateri, conferințe și lecturi consacrate poeziei scrise în limbi și formule diferite a fost dedicat uneia dintre cele mai importante apariții editoriale din ultimii ani, care va marca cu certitudine anul în curs, lansarea antologiei Timp cu poeți morți, volum care reunește câteva dintre miile de versuri scrise de Ko Un de-a lungul vremii, traduse de Iolanda Prodan și publicate de Editura Tracus Arte. La eveniment au participat E. S. Kim Eun Joong, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Coreea, criticii Adina Dinițoiu și George Neagoe, curatoarea Simona Nastac, cea care a inițiat demersurile vizitei lui Ko Un în România, iar alături de scriitor a fost și soția acestuia, doamna Lee SangWha, precum și numeroși reprezentanți ai Ambasadei Republicii Coreea și un public numeros avizat, apropiat culturii coreene.
Cu prilejul acestei lansări, Ko Un a recitat câteva dintre poemele sale de suflet, traduse și proiectate pentru spectatori și în limba română, și a interpretat un cântec tradițional coreean, Arirang, considerat ca reprezentând imnul neoficial al Coreei, revelându-ne un scriitor cu sensibilitate poetică autentică de prețuit.

Ko Un și Cosmin Perța

E.S. KIM Eun Joong, Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Coreea în România

George Neagoe

Ko Un

Sesiune de autografe
Vă invităm să urmăriți înregistrarea integrală a evenimentului aici:
KO UN (n. 1 august 1933). Nominalizat de cinci ori la Premiul Nobel pentru Literatură, Ko Un este considerat a fi cel mai important scriitor contemporan sud-coreean. Opera sa, cuprinzând peste 140 de volume (poeme, proză, eseuri, autobiografii, jurnale de călătorie, traduceri) surprinde, în esenţă tare, încercările personale prin care a trecut (retragerea din viaţa socială între 1952 şi 1962, când a aparţinut unui ordin al călugărilor budişti, încarcerările şi torturile la care a fost supus în timpul dictaturilor din anii ’70-’80, tentativele de suicid), dar şi momentele de cotitură din istoria peninsulei coreene. Apreciat de critica de specialitate pentru talentul de a se reinventa în permanenţă din punct de vedere stilistic, Ko Un şi-a caracterizat poezia sa drept „un ecou, o curgere care se poate zdrobi de un ţărm sau care poate crea ritmuri din întuneric şi lumină”. Ko Un pendulează în scrierile sale între sensibilitatea tuşelor caracteristice caligrafiei tradiţionale coreene şi sonoritatea dramatică a dizidentului politic, a eroului antisocial ce adoptă o poziţie intransigentă faţă de încălcarea dreptului la liberă exprimare, cenzura originalităţii şi a imaginaţiei şi proliferarea idolatriei. Opera sa a fost tradusă în limbile engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, suedeză, norvegiană, chineză, japoneză, vietnameză, arabă, poloneză, rusă, cehă şi turcă. Este laureat al mai multor premii literare sud-coreene dar şi străine: Ordinul norvegian pentru merite literare (2005), Premiul suedez „Cikada” pentru literatură (2006), Premiul pentru întreaga activitate (Canada, 2008), Premiul pentru contribuţia la literatura internaţională (SUA, 2011), Premiul „Coroana de Aur” (Macedonia, 2014) ş.a. Printre cele mai importante volume de poezii se numără: Piankamseong (Sensibilitatea celeilalte lumi, 1960) Maninbo (Zece mii de vieţi, 30 de volume, publicate începând cu anul 1986), Baekdusan (Muntele Baekdu, 1987-1994,) Mujaesipyeon (Poeme fără titlu, 2013) ş.a.
* * *
3 ore de muzică, poezie și emoție
Ca în fiecare an, prima serie de Lecturi publice de poezie propusă de organizatorii celei de-a VII-a ediţii a Festivalului Internațional de Poezie Bucureşti i-a adus laolaltă pe unii dintre cei mai cunoscuţi poeţi români contemporani, remarcabili și fermecători deopotrivă:
Adrian Alui Gheorghe Este autorul mai multor cărți de poezie, eseu, teatru și publicistică. Aprimit Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 2001 pentru volumul de poezie Îngerul căzut și alte distincții oferite de Filiala Iași a Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie, proză, publicistică și eseu.
Magda Cârneci Poet, eseist, critic și teoretician de artă. Debutul poetic are loc în 1975 în revista România literară, sub pseudonimul „Magdalena Ghica”, pe care îl va folosi până în 1989. Debutul editorial se produce în 1980 cu volumul Hipermateria, apărut la Cartea Românească. A publicat numeroase grupaje de versuri în revistele literare din țară și în diferite reviste din străinătate.
Ioana Crăciunescu Actriță și poetă, două vocații de voaloare, o singură persoană. A publicat volumele de poezie: Duminica absentă- 1980, Supa de ceapă - 1981, Iarna clinică -1983, Maşinăria cu aburi -1984, Creştet şi gheare -1998 şi este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.
Gabriel Chifu Poet și prozator. A publicat în majoritatea revistelor literare din ţară. Scrierile sale au apărut în antologii şi reviste din Anglia, Franţa, China, Italia, Serbia, Grecia, Statele Unite, Haiti, Belgia, Cehia, Israel şi altele. I-au fost traduse două plachete de versuri în engleză şi maghiară. O traducere a romanului Cartograful puterii a apărut în China, în vara anului 2012.
Caius Dobrescu Poet, prozator, eseist. Și-a început activitatea literară ca membru al Grupului de la Brașov format în anii ’80 împreună cu Andrei Badiu, Marius Oprea și Simona Popescu. În timpul facultății, ia parte la cenaclul Universitas al Universității din București, condus de profesorul și criticul Mircea Martin. A debutat în 1991 în volumul colectiv de poezie Pauză de respirație. În 2009 primește Premiul pentru Poezie Europeană al Oraşului Münster, alături de traducătorul său în limba germană, Gerhardt Csejka, pentru volumul Ode an die freie Unternehmung/Odă liberei întreprinderi, care cuprinde 35 de poezii.
Marius Oprea Este istoric, poet și eseist. A fost membru al cenaclului Universitas condus de profesorul și criticul literar Mircea Martin. A debutat ca poet în volumul Pauza de respirație, alături de Simona Popescu, Caius Dobrescu și Andrei Bodiu.
Simona Popescu Poetă și prozatoare. A debutat în anul 1990, cu volumul „Xilofonul şi alte poeme”. În anul 1997, a publicat Exuvii, roman care avea să devină foarte cunoscut printre cititorii de literatură română. Cea mai recentă carte pe care a semnat-o este Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru Poezie (2006). Poeziile Simonei Popescu sunt prezente în numeroase antologii din ţară şi din străinătate, cea mai recentă fiind „New European Poets" (Graywoolf Press, Minnesota, 2008).
Svetlana Cârstean A publicat de-a lungul anilor articole, interviuri și poeme în Dilema, Observator Cultural, România literară, Adevărul literar și artistic. Volumul de debut individual, Floarea de menghină (Cartea Românească, 2008), a avut parte de o primire excelentă din partea criticii. Poemele sale au fost traduse în germană, engleză, franceză, italiană, catalană, suedeză, cehă. Textele originale, precum și traducerile lor pot fi citite pe lyrikline.org, una dintre cele mai prestigioase platforme europene de poezie, creată de Literaturwerkstatt Berlin.
Gellu Dorian Poet și prozator. Debutul literar l-a avut în 1972, în revista România literară, sub pseudonimul George Dor, iar debutul editorial, în 1974, în Caietul debutanţilor, Editura Eminescu. Este onițiatorul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, acordat în fiecare an, pe 15 ianuarie la Botoșani.
Ioana Nicolaie A debutat editorial cu volumul de versuri Poză retușată, Editura Cartea Românească, 2000. A fost inclusă (cu numele Ioana Vlașin) în volumul colectiv Ferestre 98, Editura Aristarc, 1998 și în volumul experimental 40238 Tescani, Editura Image, 1999, ambele nominalizate pentru premiile ASPRO. A apărut și în antologia Generația 2000, Editura Pontica, 2004.
Ioan Es. Pop Poet și publicst. În 1994 debutează editorial cu volumul de poeme Ieudul fără ieșire. Colaborează cu poezii la: Luceafărul, Nouăzeci, Tribuna, Astra, Transilvania, Contemporanul, Vatra, România literară, Contrapunct, Convorbiri literare ș.a. A publicat grupaje de poezie în Revista Iberorrománica (Madrid), Asheville Poetry Review (SUA) și în reviste literare din Irak, Iugoslavia și Suedia. În 2003, Ioan Es. Pop a primit Premiul pentru Poezie de la Uniunea Scriitorilor.
Eugen Suciu Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în Caietul debutanţilor, Editura Albatros. A debutat cu volumul Bucuria anonimatului în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. În 2011, apare volumul de versuri Motanul, Editura Cartea Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican). În 2013, apare volumul Ţeasta, Editura Tracus Arte, pentru care a primit Premiul Cartea de poezie a anului 2013 acordat de Uniunea Scriitorilor din România.
Robert Șerban Specializat în istoria artei contemporane, este autorul unei monografii importante despre opera pictorului Corneliu Baba dar și poet având câteva volume de poezii publicate, pentru care a primit un premiu al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat cu poezie în Almanahul literar, 1978 și cu texte despre artă în revista Arta, 1982.
Călin Vlasie Poet, eseist, publicist şi editor. A debutat în 1981 cu placheta de versuri Neuronia, apărută în „Biblioteca Argeș”, nr. 2 (supliment al revistei omonime), reluată ulterior în Caietul debutanților, 1980-1981 (1983). A participat la fondarea, în 1977, a Cenaclului de Luni. După 1990 a fost redactor şi redactor-şef la revistele Argeş şi Calende. A înfiinţat iniţial Editura Vlasie, apoi Editura Paralela 45.
Vedeta serii și a săptămânii culturale bucureștene, poezia, a fost acompaniată armonios de acorduri de chitară clasică și flaut, datorită rafinamentului momentelor muzicale oferite de Ion Bogdan Ștefănescu și Costin Soare.
Lecturile de poezie din prima seară a festivalului au început cu un omagiu adus unor poeți români plecați mult prea devreme dintre noi, care ne-au lăsat o moștenire poetică inestimabilă, astăzi recuperată prin intermediul vocilor critice și a evenimentelor de gen.
Evenimentul a fost moderat de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române și de prozatorul, dramaturgul și publicistul Ioan Groșan.
Vă invităm să urmăriți evenimentul integral aici:
* * *
Lectură de poezie
Green Hours Café, Calea Victoriei, nr. 120
18 mai, 21:00
Evenimentul care a marcat închiderea primei seri a Festivalului Internațional de Poezie București și care a fost găzduit de Green Hours Café, a debutat cu un moment muzical, asigurat de celebrul pianist și compozitor român de jazz, Mircea Tiberian.
Preambulul artistic fiind asigurat, prima lectură i-a aparținut lui Dumitru Bădița, urmat de Ionelia Cristea (care a citit din volumul „Noaptea de gardă”, publicat la Cartea Românească). Următorul, în ordine alfabetică (acesta fiind criteriul succesiunii lecturilor stabilit de moderatorul evenimentului, George Neagoe) a fost Gabriel H. Decuble, care a citit prima parte a unui poem epic, nepublicat încă. Seara a continuat cu lectura Denisei Pișcu (Duran), poeziile alese fiind din cel mai recent volum publicat, volum inspirat de experiența maternității. Seara de poezie a fost încheiată prin lecturile Ofeliei Prodan, Adrian Pârvu și Paul Vinicius. Cercul a fost închis prin cel de-al doilea moment muzical oferit de Mircea Tiberian.
Printe cei care au asistat la eveniment s-au mai numărat și poeții Amir Or, Ioan Es. Pop și Adrian Alui Gheorghe.
Vă invităm să urmăriți câteva fragmente aici:
Lasă un răspuns